The Crew – Jov Video. Recenzie. Merită Cumpărat?

Fiindcă de curând am achiziţionat jocul Watch_Dogs, prin intermediul aplicaţiei UPlay am descoperit că Ubisoft oferă în mod gratuit key-uri pentru The Crew (Beta). Zis şi făcut! Mă pun pe completat cererea, pe care o puteţi găsi aici, însă sub termen limită. De precizat că key-ul este valabil din data de 25 până în dată de 29 a lunii în curs! Apariţia jocului pe piaţă va avea loc pe data de 11 noiembrie world wide.

Detalii Tehnice

Jocul este construit pe baza engine-ului Babel, modificat cu ajutorul uneltelor dezvoltatorului Ivory Tower. Cât despre engine-ul grafic, cred că este tehnologie proprietară Ubisoft combinată cu engine-ul Babel.

Creatorul jocului, Julian Gerighty, îl consideră un RPG (role-playing game) cu potenţial la scară largă a elementelor multiplayer. La fel ca şi în Watch_Dogs, partea de multiplayer este conectată în cea de campaign prin participarea la o cursă alături de jucătorii online de pretutindeni ori concurând împotriva recordurilor stabilite (*ghost records*).

jocul-the-crew

“The Good Side”

Am să ţin cont de faptul că este un PRC (pre-release candidate) şi n-am să menţionez nici un fel de bug. Sigur, trebuie retuşat! Iar cea mai multă muncă va trebui să se facă la nivelul optimizării!

  1. Îmi amintesc de perioada de glorie a celor de la EA Games odată cu lansarea titlului Need For Speed: Carbon. La vremea aceea grafica era mult evoluată faţă de cea a competitorilor. După cum se pune problema, The Crew străluceşte la acest capitol! Am rămas impresionat de puterea vie a elementelor grafice. De la aspectul caracterelor până la cele mai mici detalii precum firul de iarbă, toate sunt foarte bine conturate, au câmp de profunzime a detaliilor cât şi a animaţiilor.
  2. Ca în orice joc “racing”, maşinile se pot modifica vizual atât exterior cât şi interior, dar şi sub capotă, bineînţeles! Ai posibilitatea să-ţi alegi look-ul exterior – de la paint job, decaluri, până la schimbarea completă a body kit-ului (front bumper, rear, skirt, hood, mirrors, rims etc.). Atenţia la detaliile din interiorul maşinii face că experienţa din perspectiva şoferului să fie una foarte bună. Apreciez faptul că ai posibilitatea să-ţi alegi design-ul interior, de la textura din piele până la carbon.
  3. Integrarea mediului SOLO cu COOP pe aceeaşi hartă este o mişcare de fineţe! Nu pot spune nimic de rău despre acest feature deoarece antrenează jucătorul în competiţie şi îl va ţine întotdeauna ocupat cu anumite misiuni şi recorduri noi de stabilit, atât din modul SOLO cât şi COOP.

4. Harta este imensă! Îţi va lua în jur de 30 de minute pentru a o străbate de la un colţ la altul! Activităţile pe care le poţi face pe hartă orbitează în jurul echipării maşinilor

Watch Dogs: Special Edition – Recenzie

Jocurile video nu sunt tocmai punctul meu forte. Nu sunt un “gamer”, cu alte cuvinte. Îmi place să cred că mă încadrez în tiparul productiv! Însă, atunci când un titlu îmi atrage atenţia, mă asigur că voi putea petrece 3-4 zile în fata PC-ului savurând story line-ul, precum un film! De ce spun precum un film? Fiindcă consumatorii vor mai multă interacţiune în pielea caracterului, vor să aibă control asupra a ceea ce fac în mediul jocului! Încă de la începuturile dezvoltării de jocuri precum: Tetris, Mario, Sonic etc. mulţi şi-au pus întrebarea: Dar dacă putem realiza un mediu în care caracterul să poată fi controlat şi să poată interacţiona cu mediul înconjurător, nu doar să urmeze story line-ul liniar neavând posibilitatea să iasă din acel cadru!? Şi fiindcă tehnologia de astăzi ne permite, s-a ajuns la creearea unui ecosistem de tipul “open world”.

Detalii tehnice:

Jocul foloseste engine-ul Disrupt si grafica Havok.

“Acţiunea se petrece în Chicago, unde o reţea centrală de computere este interconectata. Watch_Dogs explorează impactul tehnologiei în cadrul societăţii noastre. Folosind oraşul ca şi arma ta, te vei îmbarca într-o călătorie personală unde vei aplica propriul tău stil de justiţie.

Reţeaua interconectată a oraşului numită şi Central Operating System (ctOS) controlează majoritatea infrastructurii şi informaţia oraşului, incluzând date despre cetăţeni.

Jucătorul intra în pielea lui Aiden Pearce, un hacker strălucit, al cărui trecut violent a condus la o tragedie în familia acestuia. În timp ce cauta răzbunare pentru acele evenimente, Aiden va monitoriza şi va manipula pe cei din jur şi oraşul deasemenea.”

Ce contine pachetul Special Edition

“THE GOOD. THE BAD. THE UGLY.”

The good.

Faptul că deţpi un smartphone special, prin intermediul caracterului, este exact centrul de gravitaţie în jurul căruia se inverte toată filozofia jocului! Dintr-o dată ideea de smartphone devine cea mai dulce recompensă dar şi cel mai rău lucru care ţi se poate întâmpla. Ideea principală a jocului este influenţată de conceptul: informaţia triumfă dar şi ucide. Implementarea unui sistem de operare în oraşul Chicago conduce la interconectarea fiecărui device electoronic din oraş. Ceea ce rezultă că va trebui să te laşi pradă imaginaţiei şi să descoperi lucrurile cărora le poţi “sparge” securitatea obţinând control absolut. Singura armă a caracterului principal, Aiden Pierce: smartphone-ul din dotare cu ajutorul caruia poţi face:

  • să explodeze panouri electrice;
  • să schimbi culoarea semafoarelor rutiere din intersecţii;
  • accesezi baza de date “Profiler” şi să afli informaţii despre fiecare caracter din intermediul jocului;
  • preiei controlul camerelor de supraveghere;
  • “spargi” ATM-uri;
  • asculţi convorbirile telefonice ale caracterelor din joc;

Acestea sunt doar câteva exemple din multitudinea de combinaţii posibile în joc!

  1. Vocea personajelor este extrem de bine jucată! Am rămas foarte uimit de vocile din spatele caracterelor. Jordi Chin, “fixer-ul”, are cea mai bună interpretare, la capitolul voce, cel puţin asta e ceea ce cred eu.
  2. Animaţiile mediului înconjurător cât şi a caracterelor este minuţios controlată, până la cel mai mic detaliu! Lui Aiden i s-au atribuit animaţii fluente între modul de combat, sprint şi scenele de parkour.
  3. Multitudinea lucrurilor pe care la poţi face în interiorul “open world-ului” este de ordinul sutelor. Ai investigaţii, jocuri de noroc, şah, ghicitori etc. Dar, există şi un dar, pe are îl voi încadra în categoria “The ugly”.

The bad.

  1. Din punctul meu de vedere, caracterul Aiden Pierce are şi bune şi rele. Şi nu-l găsesc atât de intrigator pe cât mă aşteptam. Cu toate că este personajul principal şi are acea caracteristică evidentă: justiţiar cu scop personal; vorbeşte aproape că şopteşte şi are un simţ al umorului egal cu zero. Dacă au urmărit să ofere protagonistului simplitate, au reuşit, fiindcă şi faptul că nu l-au înzestrat cu multe calităţi oferă caracterului o “personalitate” unică.
  2. Scriptul fiecărui caracter în timpul game play-ului este liniar. Nu-ţi lăsa oportunitatea să alegi replicile; discursul rulând continuu, eliminând orice urmă de profunzime în poveste.

The Ugly.

  1. Controlul în joc este un “kill deal”. Nu înţelegeţi greşit că este inacceptabil! Este jucabil, dar nu este cel mai bun; competitorii jocurilor de open world oferind un control mult mai reuşit faţă de cel prezent, rulând în engine-ul Disrupt.

A trebuit să mă scarpin puţin în creştetul capului încercând să editez setările din interfaţa jocului, până când am apelat la editarea fişierului GamerProfile.xml unde se pot schimba destui parametrii după bunul plac.

De exemplu:

Controlul mouse-ului se editează în următorul fel:

  • Se navighează până la directorul: C:Users”Denumirea PC-ului”DocumentsMy GamesWatch_Dogs8626598e-6707-4871-8264-782ed6c0ac5d apoi se deschide într-un editor filă GamerProfile.xml;
  • Ctrl + F : “UseMouseSmooth” modificat în 0 din 1, “Smoothness” în 0 din 1;
  • Salvare şi închidere.
  1. Soundtrack-ul lasa de dorit! Dacă în timpul misiunilor din campaign coloana sonoră este integrată ok, în modul free play este groaznică.
  2. Jocul este disponibil şi pe Steam cât şi pe UPlay, dar aplicaţia din care rulează este UPlay!
  3. Fiindcă sunt atâtea lucruri de făcut, s-au axat mai mult pe cantitate decât pe calitate! Îţi lasă impresia de repetitivitate.
  4. Povestea are un sfârşit… NU! N-am să dezvălui sfârşitul! Dacă ţi-a plăcut ceea ce ai citit, eşti liber să alegi dacă îl achiziţionezi sau nu!

Leave a Reply

Your email address will not be published.