Cum îmi place să îmi petrec Sărbătorile de Iarnă

Sărbătorile de iarnă nu sunt preferatele mele pentru simplul motiv că nu îmi place frigul, zăpada, umezeala, zilele scurte și gri, vânzoleala, magazinele și străzile aglomerate, cumpărăturile isterice.

Totuși, mă simt norocoasă la fiecare sfârșit de Decembrie fiindcă am parte de 2 săptămâni de vacanță pe care le petrec împreună cu mica mea familie cât mai discret posibil.

De asemenea, încerc să găsesc timp pentru mine și:

  • Să citesc multe ore cocoțată în vârful patului;
  • Să fac băi lungi și relaxante;
  • Să iau micul dejun/ cafeaua/ ceaiul/ ciocolata caldă în pat;
  • Să joc monopoly/ scrabble/ rummy etc împreună cu familia;
  • Să merg la operă/ teatru;
  • Să ascult muzică;
  • Să fac siesta după masa de prânz;
  • Să mă relaxez în fiecare seară la lumina lumânărilor (mai ales că fac și economie la electricitate);
  • Să fac plimbări împreună familia;
  • Să organizez împreună cu jumătatea mea (re)vizionări maraton de seriale.

Cred că indiferent de însemnătatea pe care o au pentru fiecare dintre noi aceste zile de sfârșit de Decembrie și început de Ianuarie, e important să ne relaxăm, să petrecem timp cu oamenii importanți din viața noastră, să gândim pozitiv, să râdem, să facem mult bine de fiecare dată când putem și avem ocazia, să creăm și să oferim energie pozitivă!

La mulți ani tuturor, mulțumesc fiindcă îm sunteți alături aici!

Vă doresc fiecăreia/ fiecăruia dintre voi numai clipe fericite și surprize delicioase!

cum-petrec-sarbatorile-de-iarna

Bonus – O povestioară drăguță: Fântâna fermecată

Au fost odinioară un moşneag şi o babă. Aceştia aveau multe mere verzi si roşii. Din cauza merelor, tot veneau pe acolo gâştele si găinile vecinului. Acesta ştia că păsările lui sunt acolo, dar nu se deranja să iasă din casă.

Într-o zi, plecă moşneagul la vecinul lui ca să îi mai spună o dată despre ce îi făceau găinile acestuia. Când ajunsese la Victor , vecinul lui, acesta l-a dat afară imediat. Supărat, moşneagul se duce la el acasă şi ia un baţ dintr-o groapă.  Şi trăgând de baţul acesta, scoate o găleată plină cu apă dulce ca mierea şi otrăvitoare ca sângele şarpelui. Încercă să bea, dar nu ştia ce căuta apa aceea la el în curte.

Baba Ioana, prezicătoarea satului, îi spune moşneagului că apa este magică şi că îndeplineşte dorinţe dacă şti cum să ţi le pui. Acesta curios începe a pune tot felul de întrebări. La un moment dat, Baba Ioana îi explică cum trebuia să procedeze. El nu era sigur de cuvintele ei, dar a continuat să asculte.

A doua zi, mai ia o găleată de apă din fântână si varsă apa într-un lighean, aproape de merii lângă care stăteau păsările vecinului. Acestea se tranformaseră în soldaţi puternici. Mirat, moşneagul leşină. După ce se trezi, observă că oricine voia să bea din apa magică se transforma în soldat, cavaler, bucătar sau valet. S-a gândit puţin şi şi-a dat seama că toată lumea se transorma în slujitorii lui. Iar acesta a devenit cu timpul regele unei mari împărăţii.

Vecinul lui, Victor, se ruga la el să-i dea un măr din grădina lui, dar acesta l-a bătut cu baţul de la fântâna magică.

Leave a Reply

Your email address will not be published.